Unica soluție în cazul Turcescu: “Comutarea cu zero”

EDITORIAL – Răzvan ŞTEFAN

Dacă nu ai capul pe umeri sau ai aterizat recent în România(și, deci, ai tendința de a crede că ai avea de-a face cu o țară normală), ai fi tentat să spui că s-a întâmplat ceva grav.
Ce s-a întâmplat? Un prezentator de televiziune, cu brand-ul asumat de comisar-inchizitor, deși nimeni nu îi ceruse, a ieșit și a dat braking-news-ul vieții sale în care recunoștea/se acuza/mărturisea că ar fi fost subacoperire-undercover. “Uau!” mi-am spus. Dar am făcut greșeala să continui, întrebându-mă: “și ce dacă?”…
CTP, a ieșit, funebru, și a început să-mi explice cât de grav este de era să mă sperii… dar, tot el m-a liniștit: partea unu(că faptul e grav): Pentru că am discutat problema pe când eram la Clubul Român de Presă, s-a pus problema ofițerilor acoperiți de presă și e o rezoluție a Clubului acceptată de toți membrii de atunci prin care hotăram, făceam o recomandare tuturor jurnaliștilor să nu aibă această calitate de ofițer sub acoperire, practicând în același timp meseria de jurnalist”.
Și, partea doi(că nu e grav): „Și dacă e ofițer acoperit, ce? Simplul fapt că ești ofițer acoperit al unui serviviu de informații într-o țară democratică a UE constituie ceva de rău? Că un delict nu constat în niciun caz”…
Eu pot să înțeleg că gestul unui nebun poate să prindă cu lenjeria în vine pe mulți oameni. La fel pot să înțeleg și că gestul unui jurnalist( o să discutăm mai încolo nulitatea acestei încadrări), poate pune părerologii consacrați în situația de a spune ceva despre nimic, deoarece, până la urmă, de asta sunt plătiți!
Dar să-mi spui că știai că o asemenea situație este atât de răspândită încât ai simțit nevoia unei reglementări(doar nu faci norme pentru un singur individ, nu?), și apoi să te declari siderat de situație, mi se pare ca sfatul ăla bătrânesc care spune că dacă te prinde dânsa cu alta chiar în timp ce… să negi orice evidență! Chiar dacă CTP își închipuie asta – simt nevoia unei clarificări: sunt bărbat, nu femeie și, chiar dacă nu înțelege: oricum, nu-s nevasta lui!
Etc…
Cât despre “încâlcitul” caz Robert Turcescu pot să vă spun ce metodă aplică oamenii de știință atunci când vor să vadă importanța unui element dintrun sistem. Ei îi spun “Metoda comutării cu zero”. Chestia sună cam așa: Când este imposibil de determinat aportul unui element în sistem, suspendă-l(dă-l la o parte, scoate-l de acolo etc), și vezi ce se întâmplă. Dacă sistemul va funcționa bine, elementul este zero.
Ați văzut? Faceți și economie de curent!
Power off